<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/">
  <channel>
    <title><![CDATA[Legume]]></title>
    <description><![CDATA[Newest Infogradina articles]]></description>
    <image>
      <title>Legume</title>
      <url>http://www.infogradina.ro/resources/images/1/header_bg.jpg</url>
      <link>http://www.infogradina.ro/</link>
      <width>144</width>
      <height>321</height>
    </image>
    <ttl>5</ttl>
    <language>en_US</language>
    <item>
      <title><![CDATA[Plante aromatice]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/plante-aromatice/767</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/plante-aromatice/767</guid>
      <pubDate>Mon, 23 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Nu orice gradinar poate sa creasca un lamai, dar oricine poate avea plante cu miros de lamaie in gradina prin plantarea anumitor ierburi aromatice. Este uimitor cat de mult pot imita aceste plante mirosul de lamaie.
 ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Nu orice gradinar poate sa creasca un lamai, dar oricine poate avea plante cu miros de lamaie in gradina prin plantarea anumitor ierburi aromatice. Este uimitor cat de mult pot imita aceste plante mirosul de lamaie.
 ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Telina (I) - Despre proprietatile telinei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/telina-i-despre-proprietatile-telinei/1214</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/telina-i-despre-proprietatile-telinei/1214</guid>
      <pubDate>Wed, 18 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Telina este o planta culinara, purtand numele stiintific de “Apium graveolens L”. Planta este anuala sau bianuala si apartine familiei Apiaceae originara din zona Eurasiei, crescand in mod obisnuit in habitate salbatice cu soluri saline langa regiuni de coasta.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Telina este o planta culinara, purtand numele stiintific de “Apium graveolens L”. Planta este anuala sau bianuala si apartine familiei Apiaceae originara din zona Eurasiei, crescand in mod obisnuit in habitate salbatice cu soluri saline langa regiuni de coasta.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Telina (II) - Despre utilizarea telinei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/telina-ii-despre-utilizarea-telinei/1215</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/telina-ii-despre-utilizarea-telinei/1215</guid>
      <pubDate>Wed, 18 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[

Inregistrarile istorice sugereaza ca telina a fost cultivate pentru alimentatie cu cel putin 3000 de ani in urma in Egipt. Stim de asemenea si ca poporul chinez erau familiarizat cu planta in secolul al V-lea d.H.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[

Inregistrarile istorice sugereaza ca telina a fost cultivate pentru alimentatie cu cel putin 3000 de ani in urma in Egipt. Stim de asemenea si ca poporul chinez erau familiarizat cu planta in secolul al V-lea d.H.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Despre busuioc]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/despre-busuioc/1211</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/despre-busuioc/1211</guid>
      <pubDate>Wed, 18 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Busuiocul este o planta anuala, aromata, folosita in multe bucatarii. Aroma si caracterul unei varietati de busuioc pot fi afectate de numerosi factori de mediu, inclusiv temperatura, tipul solului, locatia geografica si chiar cantitatea de precipitatii.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Busuiocul este o planta anuala, aromata, folosita in multe bucatarii. Aroma si caracterul unei varietati de busuioc pot fi afectate de numerosi factori de mediu, inclusiv temperatura, tipul solului, locatia geografica si chiar cantitatea de precipitatii.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ardeiul cayenne (I) - De ce este ardeiul iute?]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-cayenne-i-de-ce-este-ardeiul-iute/1196</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-cayenne-i-de-ce-este-ardeiul-iute/1196</guid>
      <pubDate>Tue, 17 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Condimentul faimos numit cayenne este un tip de specie de ardei nativ din America tropicala. Ardeiul cayenne este o planta perena cand este crescuta in conditii naturale, in regiunile tropicale ale lumii, cu toate acestea, poate fi de asemenea cultivata ca si planta anuala in regiuni in afara acestei zone.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Condimentul faimos numit cayenne este un tip de specie de ardei nativ din America tropicala. Ardeiul cayenne este o planta perena cand este crescuta in conditii naturale, in regiunile tropicale ale lumii, cu toate acestea, poate fi de asemenea cultivata ca si planta anuala in regiuni in afara acestei zone.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ardeiul cayenne (III) - Despre proprietatile ardeiului]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-cayenne-iii-despre-proprietatile-ardeiului/1199</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-cayenne-iii-despre-proprietatile-ardeiului/1199</guid>
      <pubDate>Tue, 17 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ardeiul cayenne este originar din regiunile tropicale ale continetului American, insa acum  este larg raspandita pe intreg mapamondul. Ardeiul se cultiva in special in regiuni tropicale ale Africii si Indiei, aceste zone fiind ideale pentru cresterea ardeilor deoarece ardeii necesita conditii calde si umede cu multa lumina. Ardeii sunt culesi de pe planta in timpul verii, cand sunt copti in intregime, iar apoi sunt uscati si depozitati.
 
]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ardeiul cayenne este originar din regiunile tropicale ale continetului American, insa acum  este larg raspandita pe intreg mapamondul. Ardeiul se cultiva in special in regiuni tropicale ale Africii si Indiei, aceste zone fiind ideale pentru cresterea ardeilor deoarece ardeii necesita conditii calde si umede cu multa lumina. Ardeii sunt culesi de pe planta in timpul verii, cand sunt copti in intregime, iar apoi sunt uscati si depozitati.
 
]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Varza - Brassica oleracea (I) - Despre proprietatile verzei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-brassica-oleracea-i-despre-proprietatile-verzei/1217</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-brassica-oleracea-i-despre-proprietatile-verzei/1217</guid>
      <pubDate>Tue, 17 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[

Varza comuna este o planta de gradina de forma rotunda, bienala sau perena, putand ajunge la dimensiunea de 2,5 m la maturitate, avand frunze verzi, tulpina groasa si flori  compuse din 4 petale. Capatana verzei apare vara tarziu, ea rezultand din mugurul terminal extrem de largit.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[

Varza comuna este o planta de gradina de forma rotunda, bienala sau perena, putand ajunge la dimensiunea de 2,5 m la maturitate, avand frunze verzi, tulpina groasa si flori  compuse din 4 petale. Capatana verzei apare vara tarziu, ea rezultand din mugurul terminal extrem de largit.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Varza - Brassica oleracea (II) - Despre utilizarea verzei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-brassica-oleracea-ii-despre-utilizarea-verzei/1218</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-brassica-oleracea-ii-despre-utilizarea-verzei/1218</guid>
      <pubDate>Tue, 17 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[

Din punct de vedere terapeutic, verietatile de varza rosie si alba sunt aproape identice in continutul de diferite vitamine si minerale si sunt folosite in aceleasi remedii.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[

Din punct de vedere terapeutic, verietatile de varza rosie si alba sunt aproape identice in continutul de diferite vitamine si minerale si sunt folosite in aceleasi remedii.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ceapa - Allium cepa]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/ceapa-allium-cepa/1216</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/ceapa-allium-cepa/1216</guid>
      <pubDate>Tue, 17 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[

Denumita botanic “Allium cepa”, ceapa este una dintre cele mai comune plante de bucatarie disponibile, fiind folosita in lumea intreaga in numeroase preparate. Istoricul antic Herodot a scris despre tone de aur cheltuite pentru cumpararea cepei pentru a hrani constructorii piramidelor – acest lucru sugereaza o popularitate imensa a acestei legume in Egiptul faraonilor, egiptenii antici oferind chiar bulbi de ceapa drept ofranda zeului lor, spre marele amuzament al cuceritorilor romani.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[

Denumita botanic “Allium cepa”, ceapa este una dintre cele mai comune plante de bucatarie disponibile, fiind folosita in lumea intreaga in numeroase preparate. Istoricul antic Herodot a scris despre tone de aur cheltuite pentru cumpararea cepei pentru a hrani constructorii piramidelor – acest lucru sugereaza o popularitate imensa a acestei legume in Egiptul faraonilor, egiptenii antici oferind chiar bulbi de ceapa drept ofranda zeului lor, spre marele amuzament al cuceritorilor romani.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Morcovul - Daucus carota (I) - Despre proprietatile morcovilor]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/morcovul-daucus-carota-i-despre-proprietatile-morcovilor/1219</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/morcovul-daucus-carota-i-despre-proprietatile-morcovilor/1219</guid>
      <pubDate>Mon, 16 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Morcovul este una dintre cele mai recunoscute plante din lume. Are o tulpina rigida care poate ajunge pana la 1 m inaltime la maturitate, frunze usoare, flori mici si albe si seminte verzi. Cea mai familiara parte a morcovului este radacina portocalie folosita ca leguma.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Morcovul este una dintre cele mai recunoscute plante din lume. Are o tulpina rigida care poate ajunge pana la 1 m inaltime la maturitate, frunze usoare, flori mici si albe si seminte verzi. Cea mai familiara parte a morcovului este radacina portocalie folosita ca leguma.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ardeiul Cayenne (II) - Despre utilizarea ardeiului]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-cayenne-ii-despre-utilizarea-ardeiului/1197</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-cayenne-ii-despre-utilizarea-ardeiului/1197</guid>
      <pubDate>Wed, 11 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ardeiul cayenne este utilizat in tratarea multor boli cum ar fi ulcerul, durerile acute de cap, herpesul, artrita, dureri musculare. Pe langa capsaicina in ardeiul iute se gaseste si vitamina C. La inceputurile anilor 1930, omul de stiinta maghiar Albert Szent-Gyorgyi a cercetat proprietatile ardeiului cayenne, descoperind si reusind sa izoleze nutrientul important de vitamina C, descoperirea sa rezultand ulterior intr-un premiu Nobel in medicina
]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ardeiul cayenne este utilizat in tratarea multor boli cum ar fi ulcerul, durerile acute de cap, herpesul, artrita, dureri musculare. Pe langa capsaicina in ardeiul iute se gaseste si vitamina C. La inceputurile anilor 1930, omul de stiinta maghiar Albert Szent-Gyorgyi a cercetat proprietatile ardeiului cayenne, descoperind si reusind sa izoleze nutrientul important de vitamina C, descoperirea sa rezultand ulterior intr-un premiu Nobel in medicina
]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Morcovul - Daucus carota (II) - Despre utilizarea morcovului]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/morcovul-daucus-carota-ii-despre-utilizarea-morcovului/1220</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/morcovul-daucus-carota-ii-despre-utilizarea-morcovului/1220</guid>
      <pubDate>Wed, 11 Aug 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[

Remediile bazate pe morcovi sunt de cele mai multe ori medicamente de curatare, folosite in detoxifierea corpului, astfel ca acestea pot avea drept obiectiv imbunatatirea fluxului urinar, ajutand activ in eliminarea rapida a deseurilor metabolice de catre rinichi.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[

Remediile bazate pe morcovi sunt de cele mai multe ori medicamente de curatare, folosite in detoxifierea corpului, astfel ca acestea pot avea drept obiectiv imbunatatirea fluxului urinar, ajutand activ in eliminarea rapida a deseurilor metabolice de catre rinichi.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ghidul ierburilor]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/ghidul-ierburilor/1069</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/ghidul-ierburilor/1069</guid>
      <pubDate>Wed, 30 Jun 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Calendula si limba-mielului adauga culoare gradinii de ierburi pe parcursul verii. Ambele sunt plante anuale, dar odata ce sunt plantate in gradina vor imprastia singure seminte, astfel ca le veti vedea an de an.
 ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Calendula si limba-mielului adauga culoare gradinii de ierburi pe parcursul verii. Ambele sunt plante anuale, dar odata ce sunt plantate in gradina vor imprastia singure seminte, astfel ca le veti vedea an de an.
 ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Salvia farinacea "Victoria Blue"]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/salvia-farinacea-victoria-blue/1062</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/salvia-farinacea-victoria-blue/1062</guid>
      <pubDate>Wed, 30 Jun 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Originara din Texas si din Mexic, salvia este o planta perena delicata sub forma de tufa, care formeaza palcuri si creste in mod tipic pana la 0,5-1 m pe tulpini ridicate, patratoase si sub forma de ramuri.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Originara din Texas si din Mexic, salvia este o planta perena delicata sub forma de tufa, care formeaza palcuri si creste in mod tipic pana la 0,5-1 m pe tulpini ridicate, patratoase si sub forma de ramuri.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Coriandrul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/coriandrul/1071</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/coriandrul/1071</guid>
      <pubDate>Tue, 29 Jun 2010 00:00:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Coriandrul este o planta cu o sarcina dubla. Semintele sale sunt cunoscute ca si coriandru iar frunzele sunt cunoscute ca si cilantro, care este folosit in bucataria latina. Aceasta planta este perfecta pentru gradinile de interior si de bucatarie.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Coriandrul este o planta cu o sarcina dubla. Semintele sale sunt cunoscute ca si coriandru iar frunzele sunt cunoscute ca si cilantro, care este folosit in bucataria latina. Aceasta planta este perfecta pentru gradinile de interior si de bucatarie.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Scortisoara (II)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/scortisoara-ii/1125</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/scortisoara-ii/1125</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 18:35:27 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Scortisoara a fost inca din cele mai vechi timpuri o mirodenie cautata. Pentru a pastra secretul originii sale unii exportatori inventau tot felul de povesti care mai de care mai ciudate. Una dintre acestea spune ca niste pasari uriase aduc betisoarele de scortisoara din pamanturi necunoscute si isi construiesc cuiburile cu ele. Astazi nu mai e nevoie de povesti: stim ca scortisoara e originara din Sri Lanka.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Scortisoara a fost inca din cele mai vechi timpuri o mirodenie cautata. Pentru a pastra secretul originii sale unii exportatori inventau tot felul de povesti care mai de care mai ciudate. Una dintre acestea spune ca niste pasari uriase aduc betisoarele de scortisoara din pamanturi necunoscute si isi construiesc cuiburile cu ele. Astazi nu mai e nevoie de povesti: stim ca scortisoara e originara din Sri Lanka.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Scortisoara (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/scortisoara-i/1124</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/scortisoara-i/1124</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 18:19:24 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Scortisoara este una dintre aromele cele mai scumpe, fiind folosita inca din timpuri biblice pentru proprietatile sale medicinale, culinare si aromatice. Atunci cand este uscata, se roteste intr-o forma tubulara cunoscuta ca si &quot;pana&quot;.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Scortisoara este una dintre aromele cele mai scumpe, fiind folosita inca din timpuri biblice pentru proprietatile sale medicinale, culinare si aromatice. Atunci cand este uscata, se roteste intr-o forma tubulara cunoscuta ca si &quot;pana&quot;.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Despre varza]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/despre-varza/1123</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/despre-varza/1123</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 18:07:49 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Varza este una dintre cele mai vechi legume consumate de catre om. Originara din bazinul marii mediterane, era pentru alchimisti materia prima a alimentelor. Cato cel Batran a laudat virtutile varzei spunand ca &quot;varza intrece orice alta leguma&quot;  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Varza este una dintre cele mai vechi legume consumate de catre om. Originara din bazinul marii mediterane, era pentru alchimisti materia prima a alimentelor. Cato cel Batran a laudat virtutile varzei spunand ca &quot;varza intrece orice alta leguma&quot;  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Varza de Bruxelles (II)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-de-bruxelles-ii/1129</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-de-bruxelles-ii/1129</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 14:21:06 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Varza de Bruxelles este o leguma de iarna, infloreste pe vreme rece si in conditii de inghet usor. Plantele bine crescute ajung la 90 cm inaltime. Seamana cu varza comuna numai ca este foarte mica in jur de 5-6 cm in diametru.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Varza de Bruxelles este o leguma de iarna, infloreste pe vreme rece si in conditii de inghet usor. Plantele bine crescute ajung la 90 cm inaltime. Seamana cu varza comuna numai ca este foarte mica in jur de 5-6 cm in diametru.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Varza de Bruxelles (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-de-bruxelles-i/1128</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/varza-de-bruxelles-i/1128</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 13:55:14 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Varza de Bruxelles consta in niste muguri mici si frunzosi care seamana cu varza in miniatura. Mugurii sunt foarte bogati in proteine, fibra dietara, vitamine, minerale si antioxidanti care fac minuni si te scapa de multe probleme de sanatate.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Varza de Bruxelles consta in niste muguri mici si frunzosi care seamana cu varza in miniatura. Mugurii sunt foarte bogati in proteine, fibra dietara, vitamine, minerale si antioxidanti care fac minuni si te scapa de multe probleme de sanatate.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ardeiul iute (II)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-iute-ii/1127</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-iute-ii/1127</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 13:44:39 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Exista cateva soiuri de ardei iute crescut in toata lumea. Planta de ardei iute este originara din regiunile Americii Centrale unde a fost folosita ca si condiment de cateva mii de ani.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Exista cateva soiuri de ardei iute crescut in toata lumea. Planta de ardei iute este originara din regiunile Americii Centrale unde a fost folosita ca si condiment de cateva mii de ani.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ardeiul iute (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-iute-i/1126</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/ardeiul-iute-i/1126</guid>
      <pubDate>Wed, 23 Jun 2010 13:34:19 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ardeii iuti, in ciuda “fierbintelii” lor sunt una dintre aromele cunoscute pentru proprietatile medicinale benefice. Ardeiul iute este de fapt o pastaie fruct de la planta capsicum annum ce apartine familiei solanaceae.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ardeii iuti, in ciuda “fierbintelii” lor sunt una dintre aromele cunoscute pentru proprietatile medicinale benefice. Ardeiul iute este de fapt o pastaie fruct de la planta capsicum annum ce apartine familiei solanaceae.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Despre marar (II)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/despre-marar-ii/1131</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/despre-marar-ii/1131</guid>
      <pubDate>Tue, 22 Jun 2010 14:33:43 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Mararul este originar din regiunile mediteraneene si est europene. Exact ca si coriandrul, planta are nevoie de climat cald, un sol fertil si bine drenat pentru a inflori. Are frunze verde inchis (crengute) care sunt rare si cu aspect de feriga.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Mararul este originar din regiunile mediteraneene si est europene. Exact ca si coriandrul, planta are nevoie de climat cald, un sol fertil si bine drenat pentru a inflori. Are frunze verde inchis (crengute) care sunt rare si cu aspect de feriga.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Despre marar (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/despre-marar-i/1130</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/despre-marar-i/1130</guid>
      <pubDate>Tue, 22 Jun 2010 14:25:17 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Mararul este o planta ierboasa unica in sensul ca atat frunzele cat si semintele sunt folosite ca si condiment.  Este un membru al familiei Umbelliferae, ai carei alti membri sunt chimenul, patrunjelul, anasonul.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Mararul este o planta ierboasa unica in sensul ca atat frunzele cat si semintele sunt folosite ca si condiment.  Este un membru al familiei Umbelliferae, ai carei alti membri sunt chimenul, patrunjelul, anasonul.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Busuiocul si utilizarile lui (II)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/busuiocul-si-utilizarile-lui-ii/1154</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/busuiocul-si-utilizarile-lui-ii/1154</guid>
      <pubDate>Tue, 22 Jun 2010 07:59:59 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Termenul de busuioc provine din limba greaca insemnand &quot;rege&quot;. Despre aceasta planta se spune ca a crescut pe locul unde Imparatii Constantin si Elena au descoperit Sfanta Cruce. Este considerat &quot;regele mirodeniilor&quot; de multi bucatari.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Termenul de busuioc provine din limba greaca insemnand &quot;rege&quot;. Despre aceasta planta se spune ca a crescut pe locul unde Imparatii Constantin si Elena au descoperit Sfanta Cruce. Este considerat &quot;regele mirodeniilor&quot; de multi bucatari.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Busuiocul si utilizarile lui (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/busuiocul-si-utilizarile-lui-i/1153</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/busuiocul-si-utilizarile-lui-i/1153</guid>
      <pubDate>Tue, 22 Jun 2010 07:53:20 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Busuiocul contine multi compusi chimici derivati, cunoscuti pentru actiunea benefica asupra sanatatii omului. Este vazut drept &quot;regele ierburilor&quot;, iar in multe state asiatice este considerat o planta sfanta.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Busuiocul contine multi compusi chimici derivati, cunoscuti pentru actiunea benefica asupra sanatatii omului. Este vazut drept &quot;regele ierburilor&quot;, iar in multe state asiatice este considerat o planta sfanta.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Telina (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/telina-i/1151</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/telina-i/1151</guid>
      <pubDate>Tue, 22 Jun 2010 07:38:23 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Telina este cunoscuta pentru puternicul miros aromatic, pe care il da multor feluri de mancare. Este o planta bienala, originara din Europa, fiind cultivata in intreaga lume ca planta de gradina pentru frunze, tulpini, radacina si seminte.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Telina este cunoscuta pentru puternicul miros aromatic, pe care il da multor feluri de mancare. Este o planta bienala, originara din Europa, fiind cultivata in intreaga lume ca planta de gradina pentru frunze, tulpini, radacina si seminte.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Usturoiul si dubla utilizare a acestuia]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/usturoiul-si-dubla-utilizare-a-acestuia/1143</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/usturoiul-si-dubla-utilizare-a-acestuia/1143</guid>
      <pubDate>Mon, 21 Jun 2010 18:20:33 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Usturoiul este utilizat atat in scopuri medicinale cat si culinare. Aceasta minunata planta contine multe substante fito-nutritive care ajuta sanatatea, in special la combaterea afectiunilor arterelor coronariene si  prevenirea infectiilor.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Usturoiul este utilizat atat in scopuri medicinale cat si culinare. Aceasta minunata planta contine multe substante fito-nutritive care ajuta sanatatea, in special la combaterea afectiunilor arterelor coronariene si  prevenirea infectiilor.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Dovleacul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/dovleacul/1133</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/dovleacul/1133</guid>
      <pubDate>Mon, 21 Jun 2010 15:01:06 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Dovleacul este incredibil de bogat in antioxidanti vitali si in vitamine. Aceasta modesta leguma din spatele curtii este foarte saraca in calorii si totusi o sursa buna de vitamina A.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Dovleacul este incredibil de bogat in antioxidanti vitali si in vitamine. Aceasta modesta leguma din spatele curtii este foarte saraca in calorii si totusi o sursa buna de vitamina A.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Telina (II)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/telina-ii/1152</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/telina-ii/1152</guid>
      <pubDate>Sun, 20 Jun 2010 07:47:02 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Telina face parte din familia Apiaceae si este originara din zona Marii Mediterane, de unde s-a extins in toate zonele cu climat favorabil.  Este cunoscuta din antichitate, ca planta medicinala, iar din secolul al XVII-lea, se cultiva ca planta legumicola.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Telina face parte din familia Apiaceae si este originara din zona Marii Mediterane, de unde s-a extins in toate zonele cu climat favorabil.  Este cunoscuta din antichitate, ca planta medicinala, iar din secolul al XVII-lea, se cultiva ca planta legumicola.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cele mai folositoare 10 plante medicinale]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/cele-mai-folositoare-10-plante-medicinale/669</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/cele-mai-folositoare-10-plante-medicinale/669</guid>
      <pubDate>Fri, 18 Jun 2010 19:52:08 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ai vrea sa ai propria farmacie? Cel mai bun mod de a folosi spatiul in plus pe care il ai acasa este sa iti amenajezi o gradina unde sa plantezi plante medicinale. Chiar daca locuiesti intr-un apartament, poti sa construiesti o mini gradina langa fereastra pe care sa o umpli cu plante medicinale.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ai vrea sa ai propria farmacie? Cel mai bun mod de a folosi spatiul in plus pe care il ai acasa este sa iti amenajezi o gradina unde sa plantezi plante medicinale. Chiar daca locuiesti intr-un apartament, poti sa construiesti o mini gradina langa fereastra pe care sa o umpli cu plante medicinale.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cartoful]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cartoful/1009</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cartoful/1009</guid>
      <pubDate>Fri, 18 Jun 2010 19:17:54 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Cartoful este o leguma de sezon rece ce concureaza cu graul si orzul ca si una dintre cele mai importante produse din dieta umana. Originar din Peru, cartoful a fost introdus in Europa in anul 1536 cand a fost adus de navigatori. A devenit repede cea mai consumata leguma. In sec. XXI un om mananca in medie aproximativ 33 kg de cartofi.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Cartoful este o leguma de sezon rece ce concureaza cu graul si orzul ca si una dintre cele mai importante produse din dieta umana. Originar din Peru, cartoful a fost introdus in Europa in anul 1536 cand a fost adus de navigatori. A devenit repede cea mai consumata leguma. In sec. XXI un om mananca in medie aproximativ 33 kg de cartofi.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Vanata - o solutie pentru cei preocupati de greutatea lor]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/vanata-o-solutie-pentru-cei-preocupati-de-greutatea-lor/1134</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/vanata-o-solutie-pentru-cei-preocupati-de-greutatea-lor/1134</guid>
      <pubDate>Thu, 17 Jun 2010 15:12:43 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Vanata este o legume cu calorii foarte putine si are un profil de nutritie sanatos; o veste buna pentru cei preocupati de greutate! Vanata este originara din India unde a fost cultivata inca din preistorie. In Europa a inceput sa se cultiva abia prin anii 1500. Mai multe informatii veti gasi in articolul de mai jos!  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Vanata este o legume cu calorii foarte putine si are un profil de nutritie sanatos; o veste buna pentru cei preocupati de greutate! Vanata este originara din India unde a fost cultivata inca din preistorie. In Europa a inceput sa se cultiva abia prin anii 1500. Mai multe informatii veti gasi in articolul de mai jos!  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Dovleceii zucchini]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/dovleceii-zucchini/1132</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/dovleceii-zucchini/1132</guid>
      <pubDate>Thu, 17 Jun 2010 14:42:21 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Dovleceii Zucchini sunt originari din America Centrala si din Mexic. Aproape toti membrii familiei cucurbitacee au piele moale, pulpa si seminte mici comestibile. Vrei sa aflii mai multe despre acesti dovlecei de vara? Citeste articolul de mai jos.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Dovleceii Zucchini sunt originari din America Centrala si din Mexic. Aproape toti membrii familiei cucurbitacee au piele moale, pulpa si seminte mici comestibile. Vrei sa aflii mai multe despre acesti dovlecei de vara? Citeste articolul de mai jos.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cultiva si mananca rosii (I)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultiva-si-mananca-rosii-i/892</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultiva-si-mananca-rosii-i/892</guid>
      <pubDate>Fri, 04 Jun 2010 18:48:06 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Multi oameni au crescut cu rosii rotunde de culoare rosie dar, acum ca le cultivi singur, nu exista nici un motiv sa te limitezi la atat. Joaca-te cu forma lor atat cat poti insa nu uita sa-ti pastrezi si cateva traditionale de rezerva.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Multi oameni au crescut cu rosii rotunde de culoare rosie dar, acum ca le cultivi singur, nu exista nici un motiv sa te limitezi la atat. Joaca-te cu forma lor atat cat poti insa nu uita sa-ti pastrezi si cateva traditionale de rezerva.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[10 legume usor de crescut]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/10-legume-usor-de-crescut/942</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/10-legume-usor-de-crescut/942</guid>
      <pubDate>Fri, 28 May 2010 08:25:59 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Te-ai intrebat care legume sunt usor de crescut? Ei bine, mai jos este un top 10 al celor mai usor de crescut legume si a varietatilor lor.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Te-ai intrebat care legume sunt usor de crescut? Ei bine, mai jos este un top 10 al celor mai usor de crescut legume si a varietatilor lor.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cum se face extractul de urzica?]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cum-se-face-extractul-de-urzica/756</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cum-se-face-extractul-de-urzica/756</guid>
      <pubDate>Wed, 19 May 2010 20:12:53 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ingrasamintele verzi, pot fi obtinute chiar si in gospodarie, fara a depune un efort financiar prea mare. Solutiile din plante fac de multe ori adevarate minuni: hranesc legumele fara sa le supuna unei cresteri vertiginoase si nu schimba structura solului.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ingrasamintele verzi, pot fi obtinute chiar si in gospodarie, fara a depune un efort financiar prea mare. Solutiile din plante fac de multe ori adevarate minuni: hranesc legumele fara sa le supuna unei cresteri vertiginoase si nu schimba structura solului.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Top 10 cele mai frumoase flori de usturoi si ceapa]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/top-10-a-celor-mai-frumoase-flori-de-usturoi-si-ceapa/514</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/top-10-a-celor-mai-frumoase-flori-de-usturoi-si-ceapa/514</guid>
      <pubDate>Tue, 04 May 2010 20:53:45 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ceapa si usturoiul sunt doua dintre condimentele cele mai importante consumate de oamenii din intreaga lume. Orasul in care locuiesc in prezent este etichetat ca fiind &quot;Capitala cepei din Filipine&quot;. Direct raportat la acest aspect, in orasul nostru se desfasoara un festival anual numit &quot; Festivalul Tanduyong &quot;.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ceapa si usturoiul sunt doua dintre condimentele cele mai importante consumate de oamenii din intreaga lume. Orasul in care locuiesc in prezent este etichetat ca fiind &quot;Capitala cepei din Filipine&quot;. Direct raportat la acest aspect, in orasul nostru se desfasoara un festival anual numit &quot; Festivalul Tanduyong &quot;.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Broccoli]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/broccoli/488</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/broccoli/488</guid>
      <pubDate>Thu, 29 Apr 2010 15:28:42 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Broccoli apartine familiei Brassicaceae si este inrudita cu conopida, fiind cunoscuta si sub numele de conopida verde. Este o specie relativ noua, originara din zona mediteraneana, cultivata din sec. al XIX-lea in America si Europa. La noi in tara nu este foarte cunoscuta. ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Broccoli apartine familiei Brassicaceae si este inrudita cu conopida, fiind cunoscuta si sub numele de conopida verde. Este o specie relativ noua, originara din zona mediteraneana, cultivata din sec. al XIX-lea in America si Europa. La noi in tara nu este foarte cunoscuta. ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Mazarea de gradina]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/mazarea-de-gradina/486</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/mazarea-de-gradina/486</guid>
      <pubDate>Thu, 29 Apr 2010 13:35:28 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Mazarea de gradina apartine familiei Leguminoase si este originara din zona meridionala sau Asia de Vest. Este cunoscuta din epoca bronzului si cultivata pe suprafete intinse de catre vechii egipteni si romani, dar scrierile o atesta abia in secolul al XIII-lea, atat in Europa, cat si in America. Aceasta leguma este foarte apreciata pentru continutul ridicat al glucidelor in boabele verzi (zaharuri solubile), proteinelor, hidratilor de carbon si prin cantitatea de saruri minerale si vitamine, astfel clasandu-se pe locul 10 intre legume. ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Mazarea de gradina apartine familiei Leguminoase si este originara din zona meridionala sau Asia de Vest. Este cunoscuta din epoca bronzului si cultivata pe suprafete intinse de catre vechii egipteni si romani, dar scrierile o atesta abia in secolul al XIII-lea, atat in Europa, cat si in America. Aceasta leguma este foarte apreciata pentru continutul ridicat al glucidelor in boabele verzi (zaharuri solubile), proteinelor, hidratilor de carbon si prin cantitatea de saruri minerale si vitamine, astfel clasandu-se pe locul 10 intre legume. ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Vinete]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/vinete/484</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/vinete/484</guid>
      <pubDate>Wed, 28 Apr 2010 12:15:54 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Vinetele fac parte din familia Solanaceae si sunt originare din India si Birmania, unde se presupune ca erau cunoscute inca din anii 800 inainte de Christos, apoi au patruns in China, Orientul Mijlociu, zona meridionala. Ele au inceput sa fie apreciate ca legume abia in secolul al XV-lea, cand au capatat o extindere rapida in foarte multe zone ale globului. In Romania, consumul de vinete se situeaza in jurul a 4,5 kg/locuitor. La noi in tara, vinetele sunt foarte apreciate in arta culinara, fiind bogate in saruri minerale si hidrati de carbon si cu valoare energetica ridicata.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Vinetele fac parte din familia Solanaceae si sunt originare din India si Birmania, unde se presupune ca erau cunoscute inca din anii 800 inainte de Christos, apoi au patruns in China, Orientul Mijlociu, zona meridionala. Ele au inceput sa fie apreciate ca legume abia in secolul al XV-lea, cand au capatat o extindere rapida in foarte multe zone ale globului. In Romania, consumul de vinete se situeaza in jurul a 4,5 kg/locuitor. La noi in tara, vinetele sunt foarte apreciate in arta culinara, fiind bogate in saruri minerale si hidrati de carbon si cu valoare energetica ridicata.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Dovlecelul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/dovlecelul/483</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/dovlecelul/483</guid>
      <pubDate>Wed, 28 Apr 2010 10:50:04 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Dovlecelul (Cucurbita pepo) face parte din familia Cucurbitaceae, este originar din America Centrala si se numara printre cele mai vechi plante cunoscute in alimentatia omului. Fiindu-i descoperite calitatea antiscorbutica si capacitatea foarte buna de conservare, s-a raspandit repede in randul navigatorilor de cursa lunga. Se cultiva mult in Italia, Spania, Franta si Grecia, iar la noi in tara in special in jurul oraselor, unde este mai mult cerut pe piata.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Dovlecelul (Cucurbita pepo) face parte din familia Cucurbitaceae, este originar din America Centrala si se numara printre cele mai vechi plante cunoscute in alimentatia omului. Fiindu-i descoperite calitatea antiscorbutica si capacitatea foarte buna de conservare, s-a raspandit repede in randul navigatorilor de cursa lunga. Se cultiva mult in Italia, Spania, Franta si Grecia, iar la noi in tara in special in jurul oraselor, unde este mai mult cerut pe piata.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Lavanda]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/lavanda/474</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/lavanda/474</guid>
      <pubDate>Fri, 23 Apr 2010 11:49:27 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Parfumul minunat si coloritul frumos atat al florilor, cat si al frunzisului au facut ca lavanda sa fie una dintre cele mai cunoscute si mai iubite plante de gradina. Lavanda este un subarbust robust sau destul de robust, iar frunzele ei puternic aromate si florile caracteristice o fac usor de recunoscut chiar si de catre cei care nu sunt interesati de gradinarit  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Parfumul minunat si coloritul frumos atat al florilor, cat si al frunzisului au facut ca lavanda sa fie una dintre cele mai cunoscute si mai iubite plante de gradina. Lavanda este un subarbust robust sau destul de robust, iar frunzele ei puternic aromate si florile caracteristice o fac usor de recunoscut chiar si de catre cei care nu sunt interesati de gradinarit  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Mazare - cerinte fata de mediu si sol]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/mazare-cerinte-fata-de-mediu-si-sol/456</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/mazare-cerinte-fata-de-mediu-si-sol/456</guid>
      <pubDate>Mon, 19 Apr 2010 10:48:08 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Denumirea latina de &quot;pisum&quot; a mazarei provine de la cuvantul grecesc &quot;pisos&quot; care se intalneste in scrierile eruditului grec Teofrast. Boabe marunte de mazare au fost descoperite cu ocazia sapaturilor arheologice in subteranele de la Aggatelek din Ungaria si in asezarile lacustre din Elvetia, Franta.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Denumirea latina de &quot;pisum&quot; a mazarei provine de la cuvantul grecesc &quot;pisos&quot; care se intalneste in scrierile eruditului grec Teofrast. Boabe marunte de mazare au fost descoperite cu ocazia sapaturilor arheologice in subteranele de la Aggatelek din Ungaria si in asezarile lacustre din Elvetia, Franta.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Oregano si maghiranul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/oregano-si-maghiranul/443</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/oregano-si-maghiranul/443</guid>
      <pubDate>Wed, 14 Apr 2010 13:03:33 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Este vorba despre versiunea salbatica (oregano) si cea cultivata (maghiranul) ale aceleiasi plante. Apreciate inca din Antichitate atit pentru calitatile gustative, cit si pentru binefacerile pe care le procura, aceste plante sint onorate prin insusi numele lor, care inseamna „podoaba muntelui&quot; (in limba greaca, oros inseamna „munte&quot;, iar ganos, „podoaba&quot;). Se recolteaza in iulie-august.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Este vorba despre versiunea salbatica (oregano) si cea cultivata (maghiranul) ale aceleiasi plante. Apreciate inca din Antichitate atit pentru calitatile gustative, cit si pentru binefacerile pe care le procura, aceste plante sint onorate prin insusi numele lor, care inseamna „podoaba muntelui&quot; (in limba greaca, oros inseamna „munte&quot;, iar ganos, „podoaba&quot;). Se recolteaza in iulie-august.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Pinul si bradul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/pinul-si-bradul/442</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/pinul-si-bradul/442</guid>
      <pubDate>Wed, 14 Apr 2010 12:19:07 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Pinul (Pinus silvestris) si bradul (Abies alba) sint apreciate inca din Antichitate pentru efectul lor benefic asupra aparatului respirator. Medicii egipteni, Hipocrat si practicienii arabi recurgeau deseori la ele. Cele doua specii prezinta mai mult sau mai putin proprietati medicinale echivalente, astfel incit, cu exceptia indicatiilor contrare, o puteti utiliza pe oricare, la alegere.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Pinul (Pinus silvestris) si bradul (Abies alba) sint apreciate inca din Antichitate pentru efectul lor benefic asupra aparatului respirator. Medicii egipteni, Hipocrat si practicienii arabi recurgeau deseori la ele. Cele doua specii prezinta mai mult sau mai putin proprietati medicinale echivalente, astfel incit, cu exceptia indicatiilor contrare, o puteti utiliza pe oricare, la alegere.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cimbrul si cimbrisorul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/cimbrul-thymus-vulgaris/441</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/cimbrul-thymus-vulgaris/441</guid>
      <pubDate>Wed, 14 Apr 2010 11:28:14 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Cimbrul s-a nascut, spune legenda, din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. in tarile anglo-saxone, se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. in orice caz ea este apreciata din  cele mai vechi timpuri. Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale.
Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata, respectiv cea salbatica, a uneia si aceleiasi specii vegetale, avind in linii mari aceleasi proprietati.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Cimbrul s-a nascut, spune legenda, din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. in tarile anglo-saxone, se pretinde ca zinele adora aceasta planta aromatica. in orice caz ea este apreciata din  cele mai vechi timpuri. Grecii si romanii o ardeau in cursul ceremoniilor rituale.
Cimbrul (Thymus vulgaris ) si cimbrisorul (Thymus serpyllum) sint varianta cultivata, respectiv cea salbatica, a uneia si aceleiasi specii vegetale, avind in linii mari aceleasi proprietati.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Levantica (Lavandula)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/levantica-lavandula/440</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/levantica-lavandula/440</guid>
      <pubDate>Wed, 14 Apr 2010 10:35:20 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Sint utilizate mai multe varietati de levantica (Lavandula officinalis, Lavandula vera si Lavandula angustifolia), inzestrate cu proprietati similare. Numele acestei parfumate plante mediteraneene vine de la verbul latin lavare („a spala&quot;), intrucit romanii puneau infuzie de levantica in apa de baie. Amintim ca lavanda inseamna „care serveste la spalat&quot;. Din aceeasi radacina etimologica provine si termenul frantuzesc lavandière, cuvint vechi si poetic insemnind „spalatoreasa&quot;. Levantica ocupa un loc important in medicina antica, toti marii specialisti recunoscindu-i virtutile sedative si digestive.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Sint utilizate mai multe varietati de levantica (Lavandula officinalis, Lavandula vera si Lavandula angustifolia), inzestrate cu proprietati similare. Numele acestei parfumate plante mediteraneene vine de la verbul latin lavare („a spala&quot;), intrucit romanii puneau infuzie de levantica in apa de baie. Amintim ca lavanda inseamna „care serveste la spalat&quot;. Din aceeasi radacina etimologica provine si termenul frantuzesc lavandière, cuvint vechi si poetic insemnind „spalatoreasa&quot;. Levantica ocupa un loc important in medicina antica, toti marii specialisti recunoscindu-i virtutile sedative si digestive.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Menta (Mentha) si utilizarile ei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/menta-mentha-si-utilizarile-ei/439</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/menta-mentha-si-utilizarile-ei/439</guid>
      <pubDate>Wed, 14 Apr 2010 10:03:27 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Exista mai multe varietati de menta (Mentha piperita, Mentha spicata, Mentha viridis), ale caror proprietati sint foarte asemanatoare. Pentru uzul medicinal, cel mai adesea este preferata varietatea piperita (peppermint in engleza). Potrivit legendei, Mintha era o foarte incintatoare nimfa pe care Persefona, geloasa sotie a zeului Infernului, a transformat-o in planta, ca sa nu mai poata seduce zeii si muritorii decit prin parfumul ei.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Exista mai multe varietati de menta (Mentha piperita, Mentha spicata, Mentha viridis), ale caror proprietati sint foarte asemanatoare. Pentru uzul medicinal, cel mai adesea este preferata varietatea piperita (peppermint in engleza). Potrivit legendei, Mintha era o foarte incintatoare nimfa pe care Persefona, geloasa sotie a zeului Infernului, a transformat-o in planta, ca sa nu mai poata seduce zeii si muritorii decit prin parfumul ei.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cultivarea fasolei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultivarea-fasolei/436</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultivarea-fasolei/436</guid>
      <pubDate>Mon, 12 Apr 2010 10:16:50 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Semanati boabe de fasole care se intinde, fasole cataratoare franceza si fasole pitica incepand din aprilie si veti culege o multime de pastai gustoase de-a lungul lunilor de vara. Urmati ghidul nostru de crestere a fasolei. Toate soiurile pot fi tratate in acelasi mod.]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Semanati boabe de fasole care se intinde, fasole cataratoare franceza si fasole pitica incepand din aprilie si veti culege o multime de pastai gustoase de-a lungul lunilor de vara. Urmati ghidul nostru de crestere a fasolei. Toate soiurile pot fi tratate in acelasi mod.]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cultivarea castravetilor]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultivarea-castravetilor/435</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultivarea-castravetilor/435</guid>
      <pubDate>Mon, 12 Apr 2010 10:15:32 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Daca va face placere gustul de castravete proaspat, semanati primavara niste seminte pentru a-i recolta cat e vara de lunga. Iata ghidul nostru de cultivare a castravetilor proprii.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Daca va face placere gustul de castravete proaspat, semanati primavara niste seminte pentru a-i recolta cat e vara de lunga. Iata ghidul nostru de cultivare a castravetilor proprii.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cultivarea cartofilor]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultivarea-cartofilor/434</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cultivarea-cartofilor/434</guid>
      <pubDate>Mon, 12 Apr 2010 10:13:36 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Cartofii ocupa locul patru in topul celor mai cultivate alimente dupa orez, grau si porumb. Sunt plante perene ce cresc in inaltime aproximativ 60 cm in functie de soi si fac parte din familia Solanaceae.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Cartofii ocupa locul patru in topul celor mai cultivate alimente dupa orez, grau si porumb. Sunt plante perene ce cresc in inaltime aproximativ 60 cm in functie de soi si fac parte din familia Solanaceae.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Socul - Sambucus nigra]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/socul-sambucus-nigra/419</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/socul-sambucus-nigra/419</guid>
      <pubDate>Thu, 08 Apr 2010 11:05:06 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Socul este un arbust ce a fost introdus doar de 15 ani in cultura. Se intalneste frecvent in stare spontana (salbatica) cu deosebire in zonele deluroase si montane. Socul se cultiva pentru florile si fructele lui. Fructele Socului sunt un bun colorant natural pentru produse alimentare.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Socul este un arbust ce a fost introdus doar de 15 ani in cultura. Se intalneste frecvent in stare spontana (salbatica) cu deosebire in zonele deluroase si montane. Socul se cultiva pentru florile si fructele lui. Fructele Socului sunt un bun colorant natural pentru produse alimentare.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cum se fertilizeaza castravetii?]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cum-se-fertilizeaza-castravetii/399</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cum-se-fertilizeaza-castravetii/399</guid>
      <pubDate>Wed, 31 Mar 2010 21:15:21 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Solurile cele mai bune pentru cultura castravetilor sint solurile fertile, afinate, permeabile. Pentru productia timpurie, cele mai indicate sint solurile usoare. Sint neindicate solurile grele, argiloase si cele prea nisipoase. De asemenea, se evita solurile prea umede sau prea uscate si cele care fac crusta.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Solurile cele mai bune pentru cultura castravetilor sint solurile fertile, afinate, permeabile. Pentru productia timpurie, cele mai indicate sint solurile usoare. Sint neindicate solurile grele, argiloase si cele prea nisipoase. De asemenea, se evita solurile prea umede sau prea uscate si cele care fac crusta.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Castravetii si nevoia de lumina si umiditate]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/castravetii-si-nevoia-de-lumina-si-umiditate/398</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/castravetii-si-nevoia-de-lumina-si-umiditate/398</guid>
      <pubDate>Wed, 31 Mar 2010 21:03:00 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Castravetii, desi cresc si produc si in conditii de lumina mai putina si zi mai scurta, primavara si toamna, sint totusi pretentiosi fata de lumina. Durata perioadei lor de vegetatie, a dezvoltarii lor de la rasarire pina la fructificare si productivitatea lor sint strins legate de factorul lumina.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Castravetii, desi cresc si produc si in conditii de lumina mai putina si zi mai scurta, primavara si toamna, sint totusi pretentiosi fata de lumina. Durata perioadei lor de vegetatie, a dezvoltarii lor de la rasarire pina la fructificare si productivitatea lor sint strins legate de factorul lumina.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Castravetii si cerintele fata de temperatura]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/castravetii-cerintele-fata-de-temperatura/397</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/castravetii-cerintele-fata-de-temperatura/397</guid>
      <pubDate>Wed, 31 Mar 2010 20:18:43 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de cultura, in ceea ce priveste factorii climatici. Este o specie legumicola foarte  pretentioasa la caldura si umiditatea din sol si aer. Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind temperatura medie zilnica se mentine peste 10—12°. Cea mai usoara bruma distruge cultura.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Castravetele se numara printre cele mai sensibile plante de cultura, in ceea ce priveste factorii climatici. Este o specie legumicola foarte  pretentioasa la caldura si umiditatea din sol si aer. Insamintarea castravetilor in cimp se face numai cind temperatura medie zilnica se mentine peste 10—12°. Cea mai usoara bruma distruge cultura.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Semintele de semanat: cateva reguli]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/semintele-de-semanat-cateva-reguli/386</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/semintele-de-semanat-cateva-reguli/386</guid>
      <pubDate>Mon, 29 Mar 2010 15:51:32 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Nu va incapatanati sa achizitionati soiurile cunoscute de seminte. An de an, apar noi soiuri ca urmare a experimentelor de aclimatizare si, acestea, adesea, se dovedesc a fi, nu doar mai productive ci si mai rezistente, mai usor de cultivat, etc.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Nu va incapatanati sa achizitionati soiurile cunoscute de seminte. An de an, apar noi soiuri ca urmare a experimentelor de aclimatizare si, acestea, adesea, se dovedesc a fi, nu doar mai productive ci si mai rezistente, mai usor de cultivat, etc.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Busuiocul- Regele plantelor medicinale]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/busuiocul-regele-plantelor-medicinale/370</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/busuiocul-regele-plantelor-medicinale/370</guid>
      <pubDate>Wed, 24 Mar 2010 11:43:40 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Cu un nume regal (vine din grecescul basilikos-rege) busuiocul era in trecut subiectul speculatiilor, al legendelor si al venerarii. In India era considerata o iarba sacra inchinata zeilor Visnu si Krisna. In batranul continent era folosit ba pentru tratarea epilepsiei, isteriei, in uz intern si chiar in ceremonii funerare. Era refuzat categoric de unii „specialisti” pe motiv ca naste scorpioni in creier. In Africa busuiocul facea parte din retete de tonice generale folosite contra racelilor, tusei si chiar muscaturilor de sarpe.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Cu un nume regal (vine din grecescul basilikos-rege) busuiocul era in trecut subiectul speculatiilor, al legendelor si al venerarii. In India era considerata o iarba sacra inchinata zeilor Visnu si Krisna. In batranul continent era folosit ba pentru tratarea epilepsiei, isteriei, in uz intern si chiar in ceremonii funerare. Era refuzat categoric de unii „specialisti” pe motiv ca naste scorpioni in creier. In Africa busuiocul facea parte din retete de tonice generale folosite contra racelilor, tusei si chiar muscaturilor de sarpe.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Urzica-Urtica dioica]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/urzica-urtica-dioica/354</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/urzica-urtica-dioica/354</guid>
      <pubDate>Thu, 18 Mar 2010 17:31:26 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Grecii vedeau in urzica simbolul lascivitatii si al  vietii eterne. Romanii credeau ca semintele de urzica au un efect excitant, deci erau folosite in cele mai multe bauturi de dragoste. Aceasta preferinta a romanilor este mentionata de Ovidiu in &quot;Arta iubirii&quot;. Totusi noi nu va recomandam mancarea semintelor de urzica. Sunt purgative. Asa ca, daca le mancati, s-ar putea sa obtineti un efect cu totul diferit de cel la care va asteptati.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Grecii vedeau in urzica simbolul lascivitatii si al  vietii eterne. Romanii credeau ca semintele de urzica au un efect excitant, deci erau folosite in cele mai multe bauturi de dragoste. Aceasta preferinta a romanilor este mentionata de Ovidiu in &quot;Arta iubirii&quot;. Totusi noi nu va recomandam mancarea semintelor de urzica. Sunt purgative. Asa ca, daca le mancati, s-ar putea sa obtineti un efect cu totul diferit de cel la care va asteptati.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Melisa]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/melisa/314</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/melisa/314</guid>
      <pubDate>Thu, 11 Mar 2010 11:48:41 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Numele plantei vine din grecescul melissophyllon care inseamna ” frunza albinelor”, deoarece melisa este o planta cu parfum dulce si extreme de apreciata de albine. Era folosita in sec al X-lea in prepararea unui tonic despre care se presupunea ca alunga melancolia folosita in special in tratarea femeilor. Melisa era folosita de preotii carmeliti in crearea unui elixir caruia i se atribuia o multime de virtuti benefice. Tonicul mai avea in compozitie coaja de lamaie, mosc, coriandru, scortisoara si cuisoare.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Numele plantei vine din grecescul melissophyllon care inseamna ” frunza albinelor”, deoarece melisa este o planta cu parfum dulce si extreme de apreciata de albine. Era folosita in sec al X-lea in prepararea unui tonic despre care se presupunea ca alunga melancolia folosita in special in tratarea femeilor. Melisa era folosita de preotii carmeliti in crearea unui elixir caruia i se atribuia o multime de virtuti benefice. Tonicul mai avea in compozitie coaja de lamaie, mosc, coriandru, scortisoara si cuisoare.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Rozmarinul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/rozmarinul/302</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/rozmarinul/302</guid>
      <pubDate>Wed, 10 Mar 2010 12:34:07 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Rozmarinul pe numele sau latinesc ”Roua de mare” a stat la baza uneia dintre cele mai celebre ape de frumusete a secolului a XVII-lea: Apa Reginei Ungariei. O veche legenda spune ca un inger s-a infatisat inaintea Reginei Isabela a Ungariei si i-a dat reteta unui elixir facut pe baza de rozmarin. Cu ajutorul acestei lotiuni Regina si-a recuperat sanatatea si mai ales frumusetea desi era trecuta de 70 de ani. Aceasta apa de toaleta a fost folosita in toata Europa pana la Revolutia Franceza.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Rozmarinul pe numele sau latinesc ”Roua de mare” a stat la baza uneia dintre cele mai celebre ape de frumusete a secolului a XVII-lea: Apa Reginei Ungariei. O veche legenda spune ca un inger s-a infatisat inaintea Reginei Isabela a Ungariei si i-a dat reteta unui elixir facut pe baza de rozmarin. Cu ajutorul acestei lotiuni Regina si-a recuperat sanatatea si mai ales frumusetea desi era trecuta de 70 de ani. Aceasta apa de toaleta a fost folosita in toata Europa pana la Revolutia Franceza.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ginkgo biloba sau Arborele cu 40 de scuturi]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/ginkgo-biloba-sau-arborele-cu-40-de-scuturi/301</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/ginkgo-biloba-sau-arborele-cu-40-de-scuturi/301</guid>
      <pubDate>Tue, 09 Mar 2010 14:23:56 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Gingko biloba populeaza planeta noastra de cel putin 250 milioane de ani fiecare arbore traind mai bine de 1000 de ani. Se spune ca ginkgo biloba este singurul arbore care a supravietuit bombardamentului atomic de la Hiroshima. Ginkgo biloba face parte din leacurile orientale de cel puţin 5 000 de ani, nefiind însă utilizat în Occident decît de la începutul anilor ´80. In Romania exista 10 exemplare de ginkgo biloba, cel mai batran fiind in judetul Brasov.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Gingko biloba populeaza planeta noastra de cel putin 250 milioane de ani fiecare arbore traind mai bine de 1000 de ani. Se spune ca ginkgo biloba este singurul arbore care a supravietuit bombardamentului atomic de la Hiroshima. Ginkgo biloba face parte din leacurile orientale de cel puţin 5 000 de ani, nefiind însă utilizat în Occident decît de la începutul anilor ´80. In Romania exista 10 exemplare de ginkgo biloba, cel mai batran fiind in judetul Brasov.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ginseng]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/ginseng/297</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/ginseng/297</guid>
      <pubDate>Mon, 08 Mar 2010 14:37:23 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Ginsengul isi trage numele din chinezescul „gin” – radacina si „jen” – om, datorita formei antropomorfe pe care o are radacina sa. E numit „elixir de viata lunga”, „iarba a pamantului”, „esenta divina”. Considerat leacul universal prin excelenta in China si Japonia, ginsengul era  folosit exclusiv de imparatul Chinei singurul capabil sa faca fata fortei incredibil de mari a ginsengului.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ginsengul isi trage numele din chinezescul „gin” – radacina si „jen” – om, datorita formei antropomorfe pe care o are radacina sa. E numit „elixir de viata lunga”, „iarba a pamantului”, „esenta divina”. Considerat leacul universal prin excelenta in China si Japonia, ginsengul era  folosit exclusiv de imparatul Chinei singurul capabil sa faca fata fortei incredibil de mari a ginsengului.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cum se planteaza morcovii, telina si patrunjelul?]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cum-se-planteaza-morcovii-telina-si-patrunjelul/261</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/cum-se-planteaza-morcovii-telina-si-patrunjelul/261</guid>
      <pubDate>Thu, 25 Feb 2010 16:02:38 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Morcovii, ţelina sau pătrunjelul sunt legume care nu trebuie să lipsească din bucătăria vreunei gospodine! În acest articol vei citi despre soiurile populare ale morcovului, pătrunjelului şi ţelinei, despre hibrizii acestor legume şi folosirea acestora.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Morcovii, ţelina sau pătrunjelul sunt legume care nu trebuie să lipsească din bucătăria vreunei gospodine! În acest articol vei citi despre soiurile populare ale morcovului, pătrunjelului şi ţelinei, despre hibrizii acestor legume şi folosirea acestora.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Dracila, Rhus typhina si visinul turcesc!]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/dracila-rhus-typhina-si-visinul-turcesc/236</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/dracila-rhus-typhina-si-visinul-turcesc/236</guid>
      <pubDate>Thu, 11 Feb 2010 12:33:49 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Natura este plina de plante una mai deosebita decat cealalta. Unele plante sunt folosite pentru efectul lor vindecator, altele pentru valoarea nutritiva sau drept condiment. Sa vedem trei arbusti foarte interesanti, arbusti ale caror fructe sunt foarte gustoase, atat in starea lor naturala dar si uscate, folosite pe post de condimente.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Natura este plina de plante una mai deosebita decat cealalta. Unele plante sunt folosite pentru efectul lor vindecator, altele pentru valoarea nutritiva sau drept condiment. Sa vedem trei arbusti foarte interesanti, arbusti ale caror fructe sunt foarte gustoase, atat in starea lor naturala dar si uscate, folosite pe post de condimente.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[De ce sa plantam mustar in gradina bio?]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/de-ce-sa-plantam-mustar-in-gradina-bio/230</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/de-ce-sa-plantam-mustar-in-gradina-bio/230</guid>
      <pubDate>Thu, 11 Feb 2010 12:26:55 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Daca locuiesti la casa si ai spatiu de o gradina cu legume, nu ezita sa plantezi legume. Savoarea unei rosii din gradina proprie nu se compara cu tomata cumparata dintr-o sera. Si daca tot vorbim de legume si de produse bio, ei bine, nu uita de semintele de mustar! Aromate si savuroase, semintele de mustar dau savoare multor preparate culinare. Afla la ce se foloseste mustarul in gospodariile din Romania! ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Daca locuiesti la casa si ai spatiu de o gradina cu legume, nu ezita sa plantezi legume. Savoarea unei rosii din gradina proprie nu se compara cu tomata cumparata dintr-o sera. Si daca tot vorbim de legume si de produse bio, ei bine, nu uita de semintele de mustar! Aromate si savuroase, semintele de mustar dau savoare multor preparate culinare. Afla la ce se foloseste mustarul in gospodariile din Romania! ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Remedii naturiste care încetinesc îmbătrânirea]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/remedii-naturiste-impotriva-imbatranirii/225</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/remedii-naturiste-impotriva-imbatranirii/225</guid>
      <pubDate>Thu, 04 Feb 2010 18:11:10 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Condimentele şi plante medicinale care conţin antioxidanţi în cantităţi mari (în primul rând fenol), scad eficient distrugerea ţesuturilor cauzată de valoarea ridicată a nivelului de zahăr în sânge, previn inflamaţiile, bolile cardiovasculare şi îmbătrânirea precoce. Citeşte despre cele mai importante plante care ajuta in remedierea multor afectiuni umane. ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Condimentele şi plante medicinale care conţin antioxidanţi în cantităţi mari (în primul rând fenol), scad eficient distrugerea ţesuturilor cauzată de valoarea ridicată a nivelului de zahăr în sânge, previn inflamaţiile, bolile cardiovasculare şi îmbătrânirea precoce. Citeşte despre cele mai importante plante care ajuta in remedierea multor afectiuni umane. ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ce este guma de guar?]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/ce-este-guma-de-guar/224</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/ce-este-guma-de-guar/224</guid>
      <pubDate>Thu, 04 Feb 2010 18:09:23 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Ce este planta acesta cu un nume atât deu ciudat? Guma de Guar este utilizată în multe sectoare ale industriei alimentare astfel încât pare că nu poate lipsi din niciun aliment modern. Folosit ca stabilizator în prepararea multor produse alimentare, guma de guar provine din India, dintr-o plantă specifică zonei indiene. Din acest motiv produsele care conţin acest produs sunt cremoase şi fin.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ce este planta acesta cu un nume atât deu ciudat? Guma de Guar este utilizată în multe sectoare ale industriei alimentare astfel încât pare că nu poate lipsi din niciun aliment modern. Folosit ca stabilizator în prepararea multor produse alimentare, guma de guar provine din India, dintr-o plantă specifică zonei indiene. Din acest motiv produsele care conţin acest produs sunt cremoase şi fin.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Cuişoarele, remediu naturist pentru creşterea potenţei]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/cuisoarele-remediu-naturist-pentru-cresterea-potentei/217</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/cuisoarele-remediu-naturist-pentru-cresterea-potentei/217</guid>
      <pubDate>Wed, 27 Jan 2010 14:13:48 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Cuişoarele (Syzygium aromaticum) sunt, de fapt, bobocii de floare uscaţi. În gospodărie se folosesc fie sub formă de pulbere, obţinută prin măcinare, fie ca atare, întregi. Florile, încă înainte de a se deschide, se folosesc ca remedii în diferite afecţiuni datorită uleiurilor pe care le conţin, bogate în flavonoide şi acizi. Uleiul aromat are efect antibacterian şi usor analgezic. Tradiţia spune, pe de altă parte, că are un rol deosebit în stimularea masculinităţii.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Cuişoarele (Syzygium aromaticum) sunt, de fapt, bobocii de floare uscaţi. În gospodărie se folosesc fie sub formă de pulbere, obţinută prin măcinare, fie ca atare, întregi. Florile, încă înainte de a se deschide, se folosesc ca remedii în diferite afecţiuni datorită uleiurilor pe care le conţin, bogate în flavonoide şi acizi. Uleiul aromat are efect antibacterian şi usor analgezic. Tradiţia spune, pe de altă parte, că are un rol deosebit în stimularea masculinităţii.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ghidul condimentelor I]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/ghidul-condimentelor-1/204</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/ghidul-condimentelor-1/204</guid>
      <pubDate>Mon, 23 Nov 2009 13:56:56 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Vrei să dai o aromă deosebită mâncării dar fără a folosi grăsimi, sare, zahăr sau conservanţi? Foloseşte plante şi condimente care schimbă culoarea mâncării, textura, gustul şi îi dau o aromă senzaţională.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Vrei să dai o aromă deosebită mâncării dar fără a folosi grăsimi, sare, zahăr sau conservanţi? Foloseşte plante şi condimente care schimbă culoarea mâncării, textura, gustul şi îi dau o aromă senzaţională.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Ricinul sau "Arborele minune"]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/ricinul-sau-arborele-minune/199</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/ricinul-sau-arborele-minune/199</guid>
      <pubDate>Wed, 21 Oct 2009 17:11:14 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Ricinul este o plantă subtropicală şi tropicală care în India şi in Africa se prezintă sub forma unui arbore înalt până la 15 m. La noi este cultivată mai ales în părţile de sud ale ţării, ca plantă oleaginoasă şi pe alocuri ca ornamentală.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Ricinul este o plantă subtropicală şi tropicală care în India şi in Africa se prezintă sub forma unui arbore înalt până la 15 m. La noi este cultivată mai ales în părţile de sud ale ţării, ca plantă oleaginoasă şi pe alocuri ca ornamentală.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Recoltarea, condiţionarea, păstrarea şi valorificarea legumelor]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/recoltarea-conditionarea-pastrarea-si-valorificarea-legumelor/190</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/recoltarea-conditionarea-pastrarea-si-valorificarea-legumelor/190</guid>
      <pubDate>Thu, 03 Sep 2009 10:57:24 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Recoltarea legumelor reprezintă momentul de întrerupere a proceselor dintre plantă şi partea comestibilă, finalizând parţial sau total activitatea din acest sector. Procesul de recoltare influenţează asupra calităţii produselor prin momentul şi modul de executare a acesteia.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Recoltarea legumelor reprezintă momentul de întrerupere a proceselor dintre plantă şi partea comestibilă, finalizând parţial sau total activitatea din acest sector. Procesul de recoltare influenţează asupra calităţii produselor prin momentul şi modul de executare a acesteia.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Legumele solano-fructuoase: rosiile, ardeii, vinetele]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/legumele-solano-fructuoase-rosiile-ardeii-vinetele/168</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/legumele-solano-fructuoase-rosiile-ardeii-vinetele/168</guid>
      <pubDate>Mon, 29 Jun 2009 16:44:50 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Legumele din această grupă se cultivă pentru fructele lor, care sunt consumate la diferite faze de maturare, în stare proaspătă sau conservată. Din această grupă fac parte roşiile, ardei, vinetele care au o importanţă deosebită în alimentaţia omului prin conţinutul bogat în vitamine (B, C, Biotină) săruri (Na, Ca, Fe, Mg), acizi organici şi substanţe pectice. ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Legumele din această grupă se cultivă pentru fructele lor, care sunt consumate la diferite faze de maturare, în stare proaspătă sau conservată. Din această grupă fac parte roşiile, ardei, vinetele care au o importanţă deosebită în alimentaţia omului prin conţinutul bogat în vitamine (B, C, Biotină) săruri (Na, Ca, Fe, Mg), acizi organici şi substanţe pectice. ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Legumele cu păstăi: mazărea şi fasolea]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/legumele-cu-pastai-mazarea-si-fasolea/167</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/legumele-cu-pastai-mazarea-si-fasolea/167</guid>
      <pubDate>Fri, 26 Jun 2009 14:30:33 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Legumele păstăioase au o mare valoare alimentară datorită conţinutului ridicat în substanţe proteice, glucide, vitamine si săruri minerale, care depăsesc ca valoare tomatele, castraveţii şi varza.  Cutura fasolei şi mazărei se realizează prin semănat direct în câmp sau în spaţii protejate (fasolea) prin intermediul răsadului.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Legumele păstăioase au o mare valoare alimentară datorită conţinutului ridicat în substanţe proteice, glucide, vitamine si săruri minerale, care depăsesc ca valoare tomatele, castraveţii şi varza.  Cutura fasolei şi mazărei se realizează prin semănat direct în câmp sau în spaţii protejate (fasolea) prin intermediul răsadului.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Socul si efectele sale terapeutice]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/socul-si-efectele-sale-terapeutice/145</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/socul-si-efectele-sale-terapeutice/145</guid>
      <pubDate>Wed, 13 May 2009 16:49:52 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Este un arbust sau mic arbore, înalt până la 5 m. Trunchiul şi ramurile bătrâne sunt acoperite cu o scoarţă cenuşie sau brun cenuşie, iar ramurile tinere sunt verzi. Tulpina are măduvă abundentă. Frunzele sunt opuse, imparipenat compunse din 5-7 foliole oval lanceolate, cu vârf acuminat şi marginea dinţată. Florile mici, albe sau slab gălbui, sunt grupate în inflorescenţe umbeliforme, sunt hermafrodite, pentamere, corola este rozacee, iar fructul o drupă baciformă.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Este un arbust sau mic arbore, înalt până la 5 m. Trunchiul şi ramurile bătrâne sunt acoperite cu o scoarţă cenuşie sau brun cenuşie, iar ramurile tinere sunt verzi. Tulpina are măduvă abundentă. Frunzele sunt opuse, imparipenat compunse din 5-7 foliole oval lanceolate, cu vârf acuminat şi marginea dinţată. Florile mici, albe sau slab gălbui, sunt grupate în inflorescenţe umbeliforme, sunt hermafrodite, pentamere, corola este rozacee, iar fructul o drupă baciformă.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Vanilia]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/vanilia/141</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/vanilia/141</guid>
      <pubDate>Thu, 30 Apr 2009 16:50:43 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[Vanilia adevărată este foarte scumpă şi chiar dacă au apărut şi imitaţii care costă mai puţin, acestea nu au deloc aceeaşi aromă. Vanilia adevărată are o delicată aroma dulce şi o savoare pe măsură. 
Vanilia este fructul unei orhidee căţărătoare din America de Sud, unde aztecii au folosit-o pentru a aroma ciocolata. Spaniolii au importat-o în Europa şi i-au dat şi numele pe care-l poartă astăzi. (din „vaina”, care înseamnă „teacă”, „păstaie”)  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Vanilia adevărată este foarte scumpă şi chiar dacă au apărut şi imitaţii care costă mai puţin, acestea nu au deloc aceeaşi aromă. Vanilia adevărată are o delicată aroma dulce şi o savoare pe măsură. 
Vanilia este fructul unei orhidee căţărătoare din America de Sud, unde aztecii au folosit-o pentru a aroma ciocolata. Spaniolii au importat-o în Europa şi i-au dat şi numele pe care-l poartă astăzi. (din „vaina”, care înseamnă „teacă”, „păstaie”)  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Urzica si proprietatile medicinale]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/urzica-si-proprietatile-medicinale/133</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/urzica-si-proprietatile-medicinale/133</guid>
      <pubDate>Thu, 16 Apr 2009 11:17:31 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[În pământ are un rizom târâtor, tulpina aerată, înaltă până la 1.50 m, cu frunze opuse, oval lanceolate, dinţate pe margini şi cu peri urticanţi rigizi. Florile dioice, de culoare verzuie, sunt dispuse pe indivizi diferiţi, cele femele alcătuite dintr-un ovar super, înconjurat de 4 petale, iar cele mascule dintr-un perigon patru-foliat şi 4 stamine, ele sunt reunite în panicule, la subţioara frunzelor superioare. Cuvântul „Urtica” provine de la latinescul „urere”= a arde făcând aluzii la perii urticanţi ce acoperă planta.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[În pământ are un rizom târâtor, tulpina aerată, înaltă până la 1.50 m, cu frunze opuse, oval lanceolate, dinţate pe margini şi cu peri urticanţi rigizi. Florile dioice, de culoare verzuie, sunt dispuse pe indivizi diferiţi, cele femele alcătuite dintr-un ovar super, înconjurat de 4 petale, iar cele mascule dintr-un perigon patru-foliat şi 4 stamine, ele sunt reunite în panicule, la subţioara frunzelor superioare. Cuvântul „Urtica” provine de la latinescul „urere”= a arde făcând aluzii la perii urticanţi ce acoperă planta.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Şofranul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/sofranul/130</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/sofranul/130</guid>
      <pubDate>Wed, 08 Apr 2009 10:05:21 +0200</pubDate>
      <description><![CDATA[În anumite perioade ale istoriei, şofranul a fost mai scump ca aurul. Chiar şi acum, şofranul este cel mai scump condiment din lume. Se bucură de o poziţie privilegiată printre condimentele din bucătărie acolo unde puţin şofran face minuni.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[În anumite perioade ale istoriei, şofranul a fost mai scump ca aurul. Chiar şi acum, şofranul este cel mai scump condiment din lume. Se bucură de o poziţie privilegiată printre condimentele din bucătărie acolo unde puţin şofran face minuni.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Muşeţelul (matricaria chamomilla)]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/musetel/117</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/musetel/117</guid>
      <pubDate>Tue, 17 Mar 2009 15:57:00 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Cuvântul matricaria provine de la latinescul mater = mamă, făcând aluzie la utilizarea plantei în bolile femeilor. După alţii se apreciază că derivă de la latinescul matrix- matricis = uter, aluzie la folosirea plantei în tulburările menstruale. Cuvântul chamomilla derivă din grecescul kamaimelon, numele plantei. Alţii apreciază că ar rezulta din cuvintele greceşti kamai = mic, şi milon = măr, aluzie la mirosul fin al florilor de muşeţel asemănătoarea cu al unor specii de măr.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Cuvântul matricaria provine de la latinescul mater = mamă, făcând aluzie la utilizarea plantei în bolile femeilor. După alţii se apreciază că derivă de la latinescul matrix- matricis = uter, aluzie la folosirea plantei în tulburările menstruale. Cuvântul chamomilla derivă din grecescul kamaimelon, numele plantei. Alţii apreciază că ar rezulta din cuvintele greceşti kamai = mic, şi milon = măr, aluzie la mirosul fin al florilor de muşeţel asemănătoarea cu al unor specii de măr.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Usturoiul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/usturoiul/107</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/usturoiul/107</guid>
      <pubDate>Tue, 10 Mar 2009 12:15:20 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[În unele zone ale ţării noastre este cunoscut şi sub denumirea de: ai. Plantă legumicolă bienală, cu frunze lanceolate alungite şu cu bulbul format din mai mulţi bulbi mici bogaţi în substanţe nutritive şi în vitamine, originară din Africa şi Asia Centrală, introdusă în Europa în cultură încă din antichitate şi folosită în scopuri condimentare şi terapeutice. Atât în medicina tradiţională cât şi în cea ştiinţifică se folosesc bulbii(căţei) şi frunzele verzi.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[În unele zone ale ţării noastre este cunoscut şi sub denumirea de: ai. Plantă legumicolă bienală, cu frunze lanceolate alungite şu cu bulbul format din mai mulţi bulbi mici bogaţi în substanţe nutritive şi în vitamine, originară din Africa şi Asia Centrală, introdusă în Europa în cultură încă din antichitate şi folosită în scopuri condimentare şi terapeutice. Atât în medicina tradiţională cât şi în cea ştiinţifică se folosesc bulbii(căţei) şi frunzele verzi.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Coada şoricelului]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/coada-soricelului/99</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/coada-soricelului/99</guid>
      <pubDate>Fri, 27 Feb 2009 14:19:19 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Denumire: Achillea millefolium. 
Numele vine de la grecescul Achilleia, nume dat în cinstea eroului Achilles, care , învăţând arta tămăduirii bolilor de la centaurul Chiron, a folosit această plantă pentru tămăduirea rănilor lui Telephos şi a altor războinici. Cuvântul millefolium este format din cuvintele latine mille=o mie şi folium=frunze  referindu-se la frunzele sale subdivizate în mai multe lacinii.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Denumire: Achillea millefolium. 
Numele vine de la grecescul Achilleia, nume dat în cinstea eroului Achilles, care , învăţând arta tămăduirii bolilor de la centaurul Chiron, a folosit această plantă pentru tămăduirea rănilor lui Telephos şi a altor războinici. Cuvântul millefolium este format din cuvintele latine mille=o mie şi folium=frunze  referindu-se la frunzele sale subdivizate în mai multe lacinii.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Leusteanul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/leaustean/75</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/mirodenii/leaustean/75</guid>
      <pubDate>Thu, 05 Feb 2009 14:34:52 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[La inceputul secolului al IX-lea, imparatul Carol cel Mare emitea edictul numit ”Capitulare de villis vel curtis imperii Caroli Magni” in care definea o serie de reguli administrative, legale si agricole pentru guvernarea imperiului francilor.  Actul era scris in latina medievala, singura vorbita si inteleasa peste tot in imperiu. “Capitulare de villis” a ajutat la unificarea denumirilor si tehnologiilor agricole. Multe plante aromate de origine mediteraneana au devenit cunoscute astfel si in nordul Europei, unele dintre ele fiind chiar aclimatizate (leusteanul, patrunjelul, telina, chimenul).  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[La inceputul secolului al IX-lea, imparatul Carol cel Mare emitea edictul numit ”Capitulare de villis vel curtis imperii Caroli Magni” in care definea o serie de reguli administrative, legale si agricole pentru guvernarea imperiului francilor.  Actul era scris in latina medievala, singura vorbita si inteleasa peste tot in imperiu. “Capitulare de villis” a ajutat la unificarea denumirilor si tehnologiilor agricole. Multe plante aromate de origine mediteraneana au devenit cunoscute astfel si in nordul Europei, unele dintre ele fiind chiar aclimatizate (leusteanul, patrunjelul, telina, chimenul).  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Rosia]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/legume/rosia/74</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/legume/rosia/74</guid>
      <pubDate>Thu, 05 Feb 2009 12:53:37 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Deşi roşiile sunt printre cele mai crescute legume, nu sunt cel mai uşor de îngrijit. O mare varietate de dăunători şi boli atacă roşiile înainte ca tu să fi gustat din ele.
Iată ce trebuie să faci pentru a proteja roşiile:  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Deşi roşiile sunt printre cele mai crescute legume, nu sunt cel mai uşor de îngrijit. O mare varietate de dăunători şi boli atacă roşiile înainte ca tu să fi gustat din ele.
Iată ce trebuie să faci pentru a proteja roşiile:  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Menta]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/menta/66</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-medicinale/menta/66</guid>
      <pubDate>Tue, 27 Jan 2009 15:06:15 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Menta este o planta florala care creşte în întreaga Europă şi America de Nord. În general este cultivată pentru mirosul înmiresmat.Plantele de menta cum ar fi izma şi izma creaţă, se folosesc din timpuri vechi în Roma, Egipt şi Grecia.  Numele stiintific- Mentha Piperata- provine de la Mintha o nimfa care s-a transformata intr-o plantă.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Menta este o planta florala care creşte în întreaga Europă şi America de Nord. În general este cultivată pentru mirosul înmiresmat.Plantele de menta cum ar fi izma şi izma creaţă, se folosesc din timpuri vechi în Roma, Egipt şi Grecia.  Numele stiintific- Mentha Piperata- provine de la Mintha o nimfa care s-a transformata intr-o plantă.  ]]></content:encoded>
    </item>
    <item>
      <title><![CDATA[Busuiocul]]></title>
      <link>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/busuiocul/58</link>
      <guid>http://www.infogradina.ro/legume/plante-aromatice/busuiocul/58</guid>
      <pubDate>Mon, 12 Jan 2009 14:24:28 +0100</pubDate>
      <description><![CDATA[Deşi pentru vechii romanii , busuiocul era simbolul trădării , în Italia a ajuns simbolul iubirii . Tinerele fete purtau o mlădiţă de busuioc în păr pentru a arata că aşteaptă peţitori. In unele regiuni din Italia busuiocul este cunoscut sub numele de  „bacia nicola” (care tradus inseamna &quot;Saruta-ma Nicolae&quot;). Se spune că atunci când o femeie primeşte un fir de busuioc de la un bărbat se va îndrăgosti de el pentru totdeauna. 
În România se crede că atunci când un băiat acceptă o mlădiţă de busuioc de la o fată sunt logodiţi.  ]]></description>
      <content:encoded><![CDATA[Deşi pentru vechii romanii , busuiocul era simbolul trădării , în Italia a ajuns simbolul iubirii . Tinerele fete purtau o mlădiţă de busuioc în păr pentru a arata că aşteaptă peţitori. In unele regiuni din Italia busuiocul este cunoscut sub numele de  „bacia nicola” (care tradus inseamna &quot;Saruta-ma Nicolae&quot;). Se spune că atunci când o femeie primeşte un fir de busuioc de la un bărbat se va îndrăgosti de el pentru totdeauna. 
În România se crede că atunci când un băiat acceptă o mlădiţă de busuioc de la o fată sunt logodiţi.  ]]></content:encoded>
    </item>
  </channel>
</rss>
