Petunia este originara din America de Sud. Numele ii vine de la frantuzescul "petun" ce inseamna "tutun". Planta a fost localizata in America de Sud pentru prima data de botanistul James Tweedie, care a trimis primele exemplare Gradinii Botanice din Glasgow in 1831. Majoritatea varietatilor din gradina sunt hibrizi.
 |
| Petunie |
Petunia hybrida
Este specia careia ii apartin varietatile si soiurile existente in cultura diin obtinuta prin incurcisarea dintre Petunia axilaris B.S.P. si Petunia violacea Lindl. Specia se caracterizeaza prin frunze petiolate, dispuse opus sau altern de forma ovala. Florile cu o forma de palnie au corola larga, dreapta, ondulata sau fimbriata, simpla sau involta. Petuniile vin in diverse culori: albe, rosii, caramizii, albastre. Infloreste abundent vara si toamna.
Iata cateva varietati si soiuri de petunie cultivare:
| Varietatea | Soiul |
| Petunia h. nana compacta |
Fire Chief - rosu stralucitor Rose of Heaven - roz Snowball - Alb |
| Petunia h. multiflora, flori simple |
Gliter's - rosu cu alb Polar Cap - alb Red Coronet - rosu |
| Petunia h. multiflora, flori duble |
Cardinal - rosu Empres - culori diferite |
| Petunia h. pendula | |
| Petunia h. grandiflora, flori simple |
Cascade - culori diferite Ensign - culori diferite Picotee - culori diferite Vesuvius - rosu |
| Petunia h. grandiflora, flori duble |
Fanfare - culori diferite Fantasy - roz White Snow - alb |
| Petunia h. grandiflora superbissima |
Alphons - flori purpurii Erika |
Petunia este o planta pretentioasa la caldura. Prefera terenuri bine insorite, drenate cu un pH neutru. Petuniile nu se simt bine pe vreme racoroasa si umeda dar rezista bine la seceta. Petuniile cu flori mari sunt mai pretentioase la lumina si caldura si sunt sensibile la excesul de umezeala. Petuniile cu flori mici in schimb sunt mai rezistente la seceta si excesul de umezeala.
Se recomanda urmatoarele lucrari de intretinere practicare in ingrijirea petuniilor:
 |
| Petunie alba |
Petunia se inmulteste prin seminte. Pentru producerea rasadului se recomanda semanarea in februarie-martie intr-un amestec format din poamant de frunze si nisip. In aprilie-mai pot fi plantate afara, la o distanta de 25-30 cm.
Soiurile cu flori involte se pot inmulti si prin butasi de lastari care se recolteaza in luna iulie-august.
